Postat de admin ADD COMMENTS

Cand toamna se imbraca in vestminte de sarbatoare, cand te uiti dimineata afara si vezi explozia de culoare, pleci…nu conteaza unde, nu conteaza cat de frig e, aventura te asteapta acolo, in curcubeul magic al padurilor.

Rascoala…un mic catun de munte, la poalele Sureanului, un loc cum rar intalnesti. Sat de oameni gospodari, ingrijit, prosper, in care s-a pastrat vie traditia caselor din lemn. Cand ajungi prima data aici, incepi sa visezi cu ochii deschisi la o casuta de vacanta din lemn, departe de lume si civilizatie. Atata liniste de parca ai surzit…Visezi la o mica gospodarie, si eventual o coliba in mijlocul codrilor seculari din muntii Sureanu.

Urcam…iar fantezia naturii ne lasa fara cuvinte. Plaiuri dacice, fagi maiestuosi, liniste…doar cate un pitigoi mai tulbura nemiscarea- sau mai degraba o intregeste, cu un tril…un soim zboara liber deasupra capetelor noastre. O turma de mistreti si-a facut de cap azi noapte intr-o poiana, in cautare de bulbi…

Aici, printre pasuni si paduri, te intorci in timp la regatul lui Burebista. Exista doar ritmurile naturii, nimic altceva.

Ajungem la coliba baciului Negoi…nu-l gasim acasa, e plecat cu treaba. Dam de el la padure, se opinteste cu calul sa traga un fag prabusit de furtuna, sa-si pregateasca gospodaria cu lemn pentru iarna. Ne povesteste de tineretile lui, de oierit, de Sureanu, de legendele locului; de comunism, de intalnirile cu ursii, de turmele de caprioare, de lupii din padurile ce ne inconjoara. De fetele sale plecate la munca in Spania, si, cu parere de rau in glas, se intreaba ce-o sa se aleaga de gospodaria lui.

Are stranse vreo 70 de primaveri…in munte. Ne roaga sa-i facem niste fotografii, sa nu il uite nepotii, ci sa-si aduca aminte de “Mosu” si de coliba lui.

Mi-as planta radacini in locurile astea, atata frumusete neatinsa ma inconjoara, si atata culoare, ca ma ia cu ameteala. De fericire…de liniste. Cu greu ma indur sa cobor. Incepe sa se lase seara. Catelusa a gasit iarasi o urma de vanat in padure, si-o ia la goana…ma si mir cata energie debordeaza, toata ziua a zburdat incantata. Uneori se uita la mine cu ochii expresivi si parca spune: “Mai, tati, ce locuri frumoase! Hai sa alergam, sa ne jucam, prin codrii, pe langa izvoare, liberi de betoane, smog si civilizatie! Hai, nu vii odata????”

Coborand, in minte mi se contureaza ideea de a petrece aici un week-end in casuta mobila- cortul. Lexi latra fericita!

pt. a viziona fotografiile dati un click pe foto :sureanu-colibe

gas prijs

categories: Atratii turistice

Lasa un comentariu

Trebuie sa fii logat pentru a posta un comentariu.

Featured Video